NINGE ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI

Ninge în prag de sărbători,

Fulgii jucăuşi dispar în zare.
Se aud colindele cu dalbe flori
Vestind Crăciunul, măreaţa sărbătoare.


Brazi împodobiţi sclipesc în noapte,
Rând pe rând împodobind ferestre.
Copii stau în dulcea aşteptare,
Când vor gasi sub brad, mici jucării măiestre.


Şi vine Moş Crăciun, umplând copilăria
De multe bucurii, cadouri şi amintiri.
Dar mai presus de toţi, vine Mesia
Ca să aducă pace, iubire şi cereşti trăiri.

Din multa Lui iubire, vine iar în lume
Ca să împartă din ceruri binecuvântare.

Să ne aducă în suflete ce-s reci căldura,

Speranţa, credinţa şi dragostea ce-i mare.

Să îl primim în suflete aşa cum au făcut păstorii

Şi să-i aducem în dar a noastre fapte bune.
Să-l colindăm, cântând cu îngerii împreună

Şi-n inimi vestea bună şi bucuria să răsune.

ÎNCEP COLINDELE

Încep colindele în suflet să răsune.

E vremea bucuriei când Iisus, cu dulce nume,

Vine pe pământul nostru plin de rele,

Să aducă linişte, pace şi multă mângâiere.

E vremea când uităm de griji, de toate.

Ne pregătim să avem suflete curate,

Ca să-l întâmpinăm în miez de sărbătoare,

Pe Cel ce îngerii îi aduc veşnic osanale.

Fiori de taină în suflet se strecoară.

Mesia cel din veacuri coboară pentru noi, iară.

În peştera sărăcăcioasă, din Fecioară să se nască,

Ca lumea, cu iubirea şi jertfa Sa, să mântuiască.

Să auzim în suflet imnuri, îngerii cum cântă,

Să mergem cu păstorii la peşteră, biserica cea sfântă.

Şi să-i aducem daruri, Pruncului şi Fecioarei preacurate,

Prinos de mulţumiri, de dragoste şi inimi ce-s curate.