SĂ VINĂ CRĂCIUNUL !

Să vină Crăciunul cu fiori de taină,

În sufletul copleşit de griji, de nevoi.

S-aducă pacea şi buna voire între oameni

Şi fie mereu, până la capăt cu noi.

Să vină Cel ce din veacuri voit-a

Să scape pe omul căzut, din blestem.

A coborât de la Tatăl din ceruri,

În cel mai umil loc şi stingher.

Să vină Crăciunul cu colindele-n cale

Cu brazi împodobiţi şi cu bucurii

Să cânte copii, să cânte natura,

Dând slavă, cu îngerii ce-s dea pururi vii.

Iar noi să-i aducem Copilului Sfânt daruri,

Inimi smerite, gânduri curate şi rugăciuni.

Să îi deschidem uşi sufleteşti de păcat încuiate,

Ca El, cu iubire să vină la noi, de Crăciun.

ÎNCEP COLINDELE

Încep colindele în suflet să răsune.

E vremea bucuriei când Iisus, cu dulce nume,

Vine pe pământul nostru plin de rele,

Să aducă linişte, pace şi multă mângâiere.

E vremea când uităm de griji, de toate.

Ne pregătim să avem suflete curate,

Ca să-l întâmpinăm în miez de sărbătoare,

Pe Cel ce îngerii îi aduc veşnic osanale.

Fiori de taină în suflet se strecoară.

Mesia cel din veacuri coboară pentru noi, iară.

În peştera sărăcăcioasă, din Fecioară să se nască,

Ca lumea, cu iubirea şi jertfa Sa, să mântuiască.

Să auzim în suflet imnuri, îngerii cum cântă,

Să mergem cu păstorii la peşteră, biserica cea sfântă.

Şi să-i aducem daruri, Pruncului şi Fecioarei preacurate,

Prinos de mulţumiri, de dragoste şi inimi ce-s curate.

FĂRĂ CRĂCIUN ?

Fără să avem Crăciun
Nu ne-am bucura acum.
N-am fi an de an copii,
Moş Crăciun n-ar mai veni.

N-am trăi minunea sfântă,
Când colind inima cântă
Celui ce din Cer coboară
Şi se naşte din Fecioară.

Dacă n-am avea Crăciun
Cum ne-am mântui acum ?
El S-a coborât din a Sa mărire
S-aducă pe pământ pace şi bunăvoire.

Dar Crăciunul vine an de an,
Domnul îşi urmează al mântuirii plan.

Vine iar în peştera săracă
Şi Se naşte din Maica Preacurată.

Îngeri, oameni cântă împreună,
În miez de noapte colindele răsună
Steaua îşi urmează strălucitoare calea,
Păstoraşii aud de Sus chemarea.

Dacă n-ar mai fi Crăciun
Brazi nu am împodobi acum,
Inimi n-ar mai tresălta,
Lumea în întuneric ar umbla.

Dar El vine negreşit,
Cu magii de la răsărit,
Cu iubire vine iară,
Din Cerul Cel sfânt coboară.

Să-I cântăm colind pios,
Domnului Iisus Hristos.
Să-L rugăm, cu îndurare,
Ca şi-n peştera din suflet să coboare.

COLIND IN NOAPTE

Noapte de vis în zări se arată
Stelele par licurici pe bolta întunecată.

În aer pluteşte un adânc mister necunoscut

E noaptea minunată aşteptată de demult.

Luciri puternice se arată clar spre răsărit

Clipa mântuirii pentru toată lumea a sosit.

Îngerii coboară pe pământ.

Osanale pline de armonie se aud vibrând.

În ieslea cea săracă stă Fecioara prea iubită

Şi inima îi e plină de o dragoste neţărmurită.

Şi strânge cu iubire la pieptul ei gingaş

Pe cel mai scump din lume şi dulce copilaş

Noapte sfântă minunată

Umple de lumină lumea toată.

Căci astăzi s-a născut Domnul Ceresc

Umplând de bucurie neamul omenesc.

Sărac, umil pe acest pământ

A coborât Cel ce-i din veacuri sfânt.

În peştera săracă printre dobitoace
Nu în porfiri şi luxuri cum lumii îi place.

Magii vin din depărtări cu daruri scumpe
Şi păstorii simt că bucuria inima le umple.
Că îngerii şi steaua lumii întregi vestesc,
Că vine Salvatorul, Împăratul cel Ceresc.

Să colindăm vestind naşterea sfântă,
Să simţim că inima ne cântă,
Pregătind peştera sufletului cu un gând pios
Ca să-L primim în taină pe Iisus Hristos.