NIMIC NU E MAI SFANT

Nimic nu e mai sfânt pe acest pământ,
Ca Domnul Slavei, din Cerul său, de îngeri înconjurat,
Să coboare în peştera sufletului cea plină de păcat
Şi să aducă lumina, în duhul de cel rău încătuşat.

În sufletul zbuciumat de griji şi rele,
Chinuit de boli, nevoi, păcate grele,
Vine Pruncuşorul Sfânt, cu multa lui iubire,
Ca să aducă pace, speranţă şi multă bucurie.

Nu s-a îndepărtat că peştera-i murdară.
N-a lepădat dorinţa sufletului ce îl cheamă iară,
Ci vine să restaureze omul, care de Domnul s-a pierdut.
Vine să împace cu Tatăl, sufletul căzut.

Şi-n peştera cea rece şi întunecoasă
Vine să aducă lumina şi căldura cea dumnezeiască,
Cel ce din veacuri e prorocit,
Astăzi menirea-i sfântă cu tot omul a împlinit.

Şi în fiecare din noi, mereu e un Crăciun şi-o sărbătoare,
Mereu coboară Fiul, să se nască din Fecioara iubitoare,
Pătrunde-n inima şi-n fiinţa noastră toată
Şi ne îndumnezeeşte făcând haina sufletului iar curată.

COPII DE CRACIUN

Oricat de tineri sau batrani am fi,

De Craciun suntem cu toti, copii.

Asteptam cu nerabdare, bradul sa impodobim

Si misterul sarbatorii, cu dragoste noi sa traim.

Bunul Dumnezeu, prin Mos Craciun,iar ne trimite,
Trairi si bucurii, ce numai sufletul ne stie.
Coboara din ceruri Domnul, ca prunc mic sa se nasca,
Din Prea Sfanta Fecioara si-n mila-i mare, sa ne mantuiasca.

Copii in suflet sa fim, iubind tot raul sa iertam,

De Sfanta sarbatoare a Sfintei Nasteri sa ne bucuram,

Pentru ca la suflete, de vom fi copii,

Bunul Dumnezeu, in Imparatia sa ne va primi.

Craciunul este cea mai frumoasa sarbatoare,

Iubind, alaturi de cei dragi, sa serbam cu bucurie mare,

Sa-l laudam pe Domnul cel Bun, ce har mult la toti trimite,

Si langa bradul impodobit, sa ascultam cu inima, colinde.

IN IESLEA SFANTA

Pădurea parcă-i de cleştar

Şi luna se reflectă unduitoare-n ape.

Stelele par licurici pe cerul cel senin

Văzduhul e de un tainic fior plin.


Lumea doarme trudită de a zilei munci.
Copii au adormit, visând la poveştile zise de bunici
Focul arde-n sobe si mesele-s îndestulate,
Doar trei fiinţe stau în frig şi-s nemâncate.


Să pătrundem în ieslea cea săracă,
De la margine de Betleem.
Şi-l vom găsi pe Iosif uitându-se cu îngrijorare
Spre prunc şi spre Maria, Măicuţa iubitoare.


Ce trist lucru,căci peste tot găsit-au ocupat.
Oraşul era ca niciodată atât de aglomerat,
De peste tot venit-a lume să se înscrie

Din porunca lui August împărat.

Copilul doarme, lumina parcă din micul trupuşor răsare.

Păru-i ondulat se aseamană cu grâul copt de soare

Şi zâmbetul e atâta de fermecător şi lin

Iar calzii ochişori întredeschişi se contopesc cu cerul cel senin.

El îi va izbăvi pe oameni,

Acest micuţ frumos şi delicat.

El va aduce mântuirea,

El pruncul mic şi sfânt ce-i veşnic Împărat.

Şi-n noaptea cu luciri pe cerul înstelat
Cu luna care zâmbeşte oglindită-n ape plutitoare,
Inimile lor sunt pline de fericire
S-a născut Izbăvitorul ce aduce lumii veşnic mântuire.

NINGE ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI

Ninge în prag de sărbători,

Fulgii jucăuşi dispar în zare.
Se aud colindele cu dalbe flori
Vestind Crăciunul, măreaţa sărbătoare.


Brazi împodobiţi sclipesc în noapte,
Rând pe rând împodobind ferestre.
Copii stau în dulcea aşteptare,
Când vor gasi sub brad, mici jucării măiestre.


Şi vine Moş Crăciun, umplând copilăria
De multe bucurii, cadouri şi amintiri.
Dar mai presus de toţi, vine Mesia
Ca să aducă pace, iubire şi cereşti trăiri.

Din multa Lui iubire, vine iar în lume
Ca să împartă din ceruri binecuvântare.

Să ne aducă în suflete ce-s reci căldura,

Speranţa, credinţa şi dragostea ce-i mare.

Să îl primim în suflete aşa cum au făcut păstorii

Şi să-i aducem în dar a noastre fapte bune.
Să-l colindăm, cântând cu îngerii împreună

Şi-n inimi vestea bună şi bucuria să răsune.

PREGATIRE

A inceput postul Craciunului.

Un post de bucurie.

Caci va veni in lume sa se nasca,

Cel ce este din vecie.

Si cerul si pamantul se bucura acum

Steaua magii calauzeste,

Ingerii slava inalta Stapanului cel bun.

Pestera tainic se pregateste.

Pastorasii asteapta in uimire mare

Ca proorocia sa se implineasca.

Numai omul imbatat de griji si treburi

Uita ca sufletu sa-si pregateasca.

Mai este timp sa ne amintim de clipa mare

Ca vine Craciunul cu bucurie.

Sa pregatim pestera din suflet pentru Domnul

Si sa ne bucuram ca in copilarie.

SĂ VINĂ CRĂCIUNUL !

Să vină Crăciunul cu fiori de taină,

În sufletul copleşit de griji, de nevoi.

S-aducă pacea şi buna voire între oameni

Şi fie mereu, până la capăt cu noi.

Să vină Cel ce din veacuri voit-a

Să scape pe omul căzut, din blestem.

A coborât de la Tatăl din ceruri,

În cel mai umil loc şi stingher.

Să vină Crăciunul cu colindele-n cale

Cu brazi împodobiţi şi cu bucurii

Să cânte copii, să cânte natura,

Dând slavă, cu îngerii ce-s dea pururi vii.

Iar noi să-i aducem Copilului Sfânt daruri,

Inimi smerite, gânduri curate şi rugăciuni.

Să îi deschidem uşi sufleteşti de păcat încuiate,

Ca El, cu iubire să vină la noi, de Crăciun.

ÎNCEP COLINDELE

Încep colindele în suflet să răsune.

E vremea bucuriei când Iisus, cu dulce nume,

Vine pe pământul nostru plin de rele,

Să aducă linişte, pace şi multă mângâiere.

E vremea când uităm de griji, de toate.

Ne pregătim să avem suflete curate,

Ca să-l întâmpinăm în miez de sărbătoare,

Pe Cel ce îngerii îi aduc veşnic osanale.

Fiori de taină în suflet se strecoară.

Mesia cel din veacuri coboară pentru noi, iară.

În peştera sărăcăcioasă, din Fecioară să se nască,

Ca lumea, cu iubirea şi jertfa Sa, să mântuiască.

Să auzim în suflet imnuri, îngerii cum cântă,

Să mergem cu păstorii la peşteră, biserica cea sfântă.

Şi să-i aducem daruri, Pruncului şi Fecioarei preacurate,

Prinos de mulţumiri, de dragoste şi inimi ce-s curate.