Fecioara smerită, stă cu Pruncul plângând,
În peştera îngheţată, ca într-un mormânt.
Copilul înfăşat, stă pe un pătuţ din paie,
Iar sfânta Măicuţă mângâindu-l îl leagănă agale.
Nimeni nu ştie că s-a născut un Împărat
Şi că în ceruri e slăvit, de toţi înălţat.Doar magii au aflat şi vin călăuziţi de stea,
Iar păstorilor li s-a vestit, de la îngerii ce-i cântă osana.
Domnul Iisus a venit ca să sufere, să rabde şi să iubească,
Să ne înveţe, smerenia, legea nouă şi să ne mântuiască.
Sus era înconjurat de îngeri, sfinţi, îmbrăcat în porfiră împărătească
Aici doar dobitoacele stau în jurul Său, să-l încălzească.
El s-a născut spre jertfă pentru lumea toată,
El vrea cu noi să fie şi aici şi în veşnicia întreagă.
Să ne punem speranţa în Pruncul Sfânt de sus
Şi să căutăm mereu Împărăţia Domnului Iisus.